work & putina distractie

by AvionarU on 8 October 2007

saptamana plina, timp putin de scris. sa le iau pe rand.

1. cel mai mare consumator de timp a fost release-ul anual care trebuia sa iasa maine. din cauza unor probleme de planificare/strategie, ultima saptamana de testare pt RC s-a suprapus pe jumate cu un training masiv planuit de mine cu destul de mult timp inainte. joi, vineri si sambata eu+baietii am fost in sesiuni chinuitoare de asimilare informatii. 7 ore pe zi de stat in scaun si ingurgitat slide-uri, grafice, matrici (astea au avut cel mai mare succes) formule si concepte legate de quality assurance si testare. mai multe despre asta intr-un post urmator, desi sunt constient ca va fi un articol de nisa. una din lectiile invatzate de toti in zilele astea a fost ca desi echipa de testare e destul de desconsiderata/urata intr-o firma de soft, fara ea foarte multe chestii sunt “moarte”.

2. ziceam intr-un post trecut de o competitie de laser tag. aia s-a amanat cu o saptamana, a picat martea asta. am avut doua echipe in competitia “IT&C”, una din ele a luat locul 2 – felicitari! (nu echipa in care am fost si eu). care e treaba cu laser tag-ul asta: este un wargame indoors care se desfasoara pe un teren asemanator cu o harta de Counter Strike. lumina in arena este difuza, foarte intunecat, muzica dinamica in boxe, fum si decoruri stil “Mad Max”. sportul nu este de contact, ceea ce dpdv-ul meu il face mult mai accesibil decat paintball-ul sau airsoft-ul. ca echipament, hainele de pe tine + o vesta cu un display monocrom pe 2 linii, 2 boxe si senzori pe umeri, piept si spate + un pistol atasat cu un cablu de vesta (si arma are senzor de contact). senzorii sunt sensibili la razele laser trimise de arme. fiecare zona de pe vesta/arma are un punctaj anume. la intersectarea fascicolului laser cu vesta sau arma adversarului, acesta “moare” pt 5 secunde, apoi are 1 secunda de invulnerabilitate. pe display-ul monocrom este afisat nick-ul celui care te fraguieste, munitia ramasa si alte informatii de acest gen. raza laserului este mare, ajunge lejer dintr-o parte in alta a arenei, deci permite si folosirea unor tactici de “sniping”/”camping”. un meci dureaza 12 minute, iar informatiile/statisticile despre joc sunt afisate la sfarsit pe un calculator (vestele comunica wireless cu respectivul calculator). evident, fiind vorba de software, regulile jocului sunt extrem de flexibile iar statisticile la fel, munitia poate varia, scopul jocului la fel, de la fragging la capture the flag si tot asa. este un joc de echipa, optimul fiind 5 v 5. pentru evitarea miscarilor dubioase gen acoperit senzorul de pe piept cu mana, arma e prevazuta cu inca un buton pe langa tragaci si nu e activa decat daca ambele sunt actionate simultan (e destul de comod, dar te obliga sa folosesti ambele maini ;) ). de asemenea faptul ca nu iesi din joc la primul “hit” e un avantaj care face meciul mult mai dinamic, nu stai sa te uiti pe margine la restul pana termina. locatia unde am fost noi se numeste “LaserMaxx” si adversarii au fost de la diverse alte companii din IT&C. ca la orice eveniment de genul asta au aparut toate tipologiile de grupuri: ofticatii – cei care nu stiu sa piarda, nu socializeaza si vin strict pentru a castiga. a fost cazul cu cei care in meciul de antrenament ne-au mucificat dar in competitia oficiala i-am rupt. dupa aia urmeaza echipa de “caterinca” – oameni foarte apropiati intre ei, pusi pe glume, sociabili. cel mai placut si echilibrat meci a fost cu ei, desi am luat bataie. si echipa stransa pur si simplu pe principiul corporatist, membri se infratesc doar pe durata unor evenimente de genul asta. noi cred ca am fost o amestecatura intre toate 3. bineinteles, au fost si faze de cacat bazate pe “bugurile” jocului. eu intotdeauna am apreciat mai mult gameplay-ul si atmosfera la jocuri decat rezultatul final si probabil de-aia m-am si suparat asa. de exemplu, intr-un meci cativa jucatori din echipa adversa au avut o practica de tot rahatul: dupa ce il fraguiam pe unu, fugea dupa mine prin arena si astepta sa devina activ/invulnerabil sa traga. cateodata se mai intampla, e de inteles pana la un punct, insa de fragari imputiti sunt sictirit pana in gat dupa atatia ani de Counter Strike. totusi tactica e valida in joc si nu e interzisa de regulament. bineinteles, mai erau si camperii care fugeau in “turn” si intzepeneau acolo 3/4 din meci. din fericire au reusit sa ma sece destul de mult incat sa fac vreo 3-4 “sweeps” spectaculoase si sa ii conving sa nu mai prinda radacina pe-acolo. astea au fost singurele chestii care nu mi-au placut. personalul de acolo a fost extrem de amabil si sociabil, coordonatorul era simpatic si comunicativ. barul e decorat in stilul arenei, preturile sunt decente si atmosfera e ok. si ceva mai mijto decat taratul prin noroi in combinezon pe un frig dubios, cel putin pt mine, in mod cert ma car cu prietenii acolo cat mai curand. si nu va pacaliti ca e ceva usor, dupa primul meci in care am alergat ca un bezmetic prin toata arena am iesit horcaind si mi-au trebuit vreo 10 min sa ma linistesc. plus ca asa transpirat nu am mai fost de vreun an de zile. deci conditie fizica se castiga in mod clar si cu sportul asta.
3. somn porcesc, cu bashini, tuse si febra, datorita exceselor de la 1&2.

Leave a Comment

Previous post:

Next post: