despre demisii

by AvionarU on 19 March 2008

   ok, a venit vremea schimbarii. a venit timpul sa parasesti un cuib pentru altul, mai calduros (sau nu). a venit vremea sa iesi din obisnuinta si sa te arunci catre ceva nou. sau pur si simplu te-ai saturat, nu mai suporti si nu stii cum sa scapi mai repede. cum faci?

   se numeste "demisie". desi pare simplu la prima vedere, este ceva inselator. mai ales pentru ca multi nu au "practica", sunt idioti, nehotarati sau pur si simplu nu le pasa. este uimitor (pentru mine cel putin) cat de multi oameni fac rahatu bici in cazul unei demisii. majoritatea sunt extrem de stresati de "eveniment" sau urasc angajatorul atat de mult incat nu mai pot de fericire ca pleaca si isi baga picioarele in tot.

   ei bine, nu e chiar asa. in primul rand, demisia (uneori contopita cu "scrisoarea de demisie") trebuie scrisa si inmanata sefului. este o chestie de curtoazie profesionala. indiferent de circumstantentele in care se intampla. este o copilarie (in sensul cel mai negativ si scarbos) sa eviti anuntul oficial. oricat de mult ti-ai uri superiorul, ai grija sa vorbesti cu el inainte de oricine altcineva. nu iti dai demisia daca seful este in concediu, nu iti dai demisia daca ramura ta de activitate trece printr-o perioada de criza si mai ales, nu discuti cu altii inainte de a vorbi cu el. se numeste ierarhie sau "chain of command". intr-o discutie privata ii expui situatia superiorului, cadeti de comun acord asupra detaliilor cum ar fi preavizul (legal e 15 zile) sau recomandari, strangeti mana si terminati daca nu mai e nimic de spus. exprima-te clar si in scris si evita formulari copilaresti, ambigue sau agresive. multi gandesc ca odata ce prezinta foaia salvarii au scapat. ca individ in pozitie de management nu vreau sa detaliez zecile de metode prin care cineva cu functie de conducere poate face viata un calvar pentru un angajat in preaviz. cunosc cazuri de "destepti" tari in gura care au patimit in doua saptamani cat pentru juma’ de viata din cauza ca nu au stiut/vrut sa se desparta cum trebuie de o companie. si totul a fost legal…

   fii prietenos si diplomat. un profesionist bun poate si trebuie sa faca un "ultim efort" daca e cazul. in preajma demisiei nu incepe sa dai cu gura aiurea. in general cei vizati de barfa afla ultimii, dar afla in 90% din cazuri. daca lucrezi intr-o industrie oarecum limitata, vorba se duce din gura in gura. scapa de aerul de "invingator" si de "bagpulism", soarta e ironica si nu se stie cand te vei mai lovi de-alungul carierei de oamenii de care te desparti. in anumite ramuri ale IT-ului (si nu numai in domeniul asta), sansele sunt maxime sa mai dai nas in nas cu ala pe care l-ai terfelit. pastrezi impresiile pentru tine. exista o expresie in engleza care sintetizeaza destul de bine situatia: "Burning bridges after crossing might look like nice fireworks and cracks on the sky, but you’ll feel more than stupid if you ever need to cross that river again"

   ramai profesionist pana la sfarsit (daca ai fost vreodata :) ) . tendinta generala, mai ales in Romania, e sa iti bagi picioarele in tot in alea doua saptamani. daca nu esti in stare, consoleaza-te cu gandul ca pleci in scurt timp. daca ai vreo valoare dpdv profesional, iti vei face treaba bine pana la sfarsit. raspunzi la telefon, iti citesti mailul si tot asa, ai grija de rotitele mecanismului care sunt in grija ta. acest comportament te va scoate din "multime" si iti va creste reputatia in ochii tuturor, lucru care nu poate fi decat benefic. si asta o spun din experiente personale.

   in loc sa stai la discutii prin colturi cu toti dispusi sa te asculte, mai bine ai avea grija sa iti slefuiesti relatiile. odata plecat dintr-o companie, superiorul si colegii tai vor fi o parte din "retea". retea care se construieste prin ani de munca dar care poate fi distrusa in cateva zile. din nou, nu te crede smecher si de neatins. cel mai probabil vei avea o surpriza intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat.

   si in final, nu te lauda cu locul tau de munca in exces inainte sa pleci (nu vei lasa in general "bucurie pt succesul tau" in sufletul colegilor, ci mai mult un gust amar) si nu iti barfi fostul angajator odata instalat in noua pozitie, indiferent de cat de mult merita asta. daca trebuie sa mentionezi ceva negativ, ai grija sa contrabalansezi cu ceva pozitiv. daca poti spune ca nu ai nimic pozitiv de aruncat, atunci idiotul esti tu, nu angajatorul de la care ai plecat…

   si ca incheiere, cele de mai sus nu sunt vorbe din carti. sunt chestii pe care angajatul mediul le greseste constant, in special in Romania. unele din ele sunt extrase din experienta personala ca si coordonator de proiect, ca manager full time, ca simplu angajat. si fiecare greseala se plateste la un moment dat. capul sus, multa demnitate si mult succes va doresc!

life, work, demisii, bani, idioti, IT, stupid, other

{ 14 comments… read them below or add one }

1 neagrigore March 19, 2008 at 9:01 am

Ai dreptate, mi-a placut foarte mult partea cu “… ramai profesionist pana la capat …”. In ceea ce ma priveste, nu m-as apuca sa imi dau demisiile daca nu as fi sigur inainte ca totul este in regula cu sarcinile mele. Nu de alta, dar nu prea as vrea sa vad pe cineva tragand dupa mine. Stii cum e. O data si o data se va intoarce impotriva ta.

Reply

2 ki March 19, 2008 at 9:26 am

neagrigore, nu e vb de asta (nu sunt asa multi altruisti pe la noi; pe multi ii doare-n fund cum lasa lucrurile pentru urmatorul), ci de demnitatea ta ca om.

problema e caracterul omului si de modul cum acesta se pliaza pe situatia (de cele mai multe ori) “critica” cu care se asociaza demisia, iar avionaru are dreptate in ce a scris (in mare parte), ca de obicei.

Reply

3 Adrian Enache March 19, 2008 at 9:48 am

E important să ştii să pleci. Când mi-am dat demisia de la locul precedent de muncă mi-am dat silinţa să fiu profesionist până la capăt. Acum mă duc cu drag în vizită pe la foştii colegi şi şefi. Le-a părut rău că am plecat, mi-a părut rău că am plecat, dar ne-am înţeles.

Reply

4 Andrei Monciu March 19, 2008 at 9:54 am

Punct ochit punct lovit. E foarte importanat ca totul sa se faca pe cale amiabila, nu poti sa-ti bagi picioarele in tot fiindca nu-ti convine jobul, trebuie gandit totul pana la capat. De aceea cred ca postul e ft k 🙂

Reply

5 Carcotasu March 19, 2008 at 10:58 am

Sa nu uitam si de asa-numit “hand-over”, care in majoritatea cazurilor lipseste cu desavarsire. Cum ai spus deja, cel care si-a inaintat demisia isi baga p… si nu-l mai intereseaza de saracul fost coleg care va prelua atributiile lui. Sa faci un hand-over temeinic si documentat face parte tot din profesionalism.

Reply

6 sandupas March 19, 2008 at 1:10 pm

cei care sunt vizati de acest ghid si carora le-ar trebui astfel de sfaturi nici macar nu cred ca stiu internetul mai mult departe de mail sau ym.

Reply

7 neagrigore March 19, 2008 at 1:58 pm

Cam la ce se gandea si Carcotasu ma gandeam si eu. Fortand un pic nota, e cam acelasi lucru cu expresia romana daruind vei primi. Are o conotatie temporala la care lumea nu se gandeste prima data. Dar nimeni nu spune primind vei darui. Prin urmare, trebuie sa iti faci treaba bine ca sa iti fie bine. Altfel, cu cat o faci mai prost cu cat va trebui sa tragi mai tarziu. De obicei lucrurile astea sunt corelate. Cu cat trece mai mult timp de la ultima ta prostie, cu atat te va lovi mai tare in moalele capului. Bine, pastrand stilul postului, asta daca ai un cap de prima data.

Reply

8 raiiar March 19, 2008 at 2:34 pm

Bine, in general angajatorii sunt cei jegosi, nu angajatul. Angajatorul se face vinovat de cele mai multe ori de situatiile astea. Sorry, dar nu pot sa fiu de acord decat cu situatia in care totul a fost ok, iar respectivul angajat isi baga p*** de amorul artei.

Reply

9 vpa March 20, 2008 at 12:59 pm

pana acum am experimentat chestia cu demisia din 4 companii. Daca la 3 dintre ele am ramas in relatii mai mult decat prietenesti, la una pot spune ca mi-am bagat pula si am plecat. Am aruncat foaia de demisie si m-am tirat. Nu mai m-am prezentat la munca pe motiv de “boala”, si la revedere. Ceea ce ai scris este perfect normal cand ai oameni cu care poti discua, dar ce te faci cand vrei sa pleci din iad? Avioane, considera si faptul, ca mai mult de 50% dintre angajatori sunt niste lepre ordinare, parvenite peste noapte, care te considera pentru cele cateva sute de lei pe luna, sclavul lui personal.

Reply

10 AvionarU March 20, 2008 at 7:43 pm

da, deci nu ati inteles nimic 🙂

Reply

11 raiiar March 21, 2008 at 12:58 pm

deci, explica-ne.

Reply

12 AvionarU March 21, 2008 at 1:25 pm

am explicat in post. indiferent de angajator, tu ca profesionist nu trebuie sa iti “bagi pula”.

Reply

13 vpa March 21, 2008 at 8:27 pm

sunt moduri si moduri de a-ti baga pula. Unul este cum am facut eu, si am plecat in concediu in preaviz, si nu am prejudiciat firma. La polul opus este sa devastezi. Asa ca nu spune ca bagatul pulii nu poate fi de mai multe feluri, cu vasilina sau pe uscat.

Reply

14 Cristi May 13, 2008 at 11:40 am

Apropo de demsisii am gasit un site despre demisii: http://www.demisiata.ro. Mi se pare buna ideea ca fiecare demisionar sa se inregistreze si sa spuna cand si-a dat demisia.

Reply

Leave a Comment

Previous post:

Next post: