Ghid imobiliar 1 – hotararea si trasarea limitelor

by AvionarU on 20 November 2017

Anul asta domeniul imobiliar a fost relativ “fierbinte”, mai ales in a doua jumatate. Legi anuntate si “discutate si uitate”, ROBOR si curs fluctuante in ultimul trimestru, oferta de locuinte prezenta pe toate gamele de pret, dar prea mica pentru cerere, cateva falimente de constructori, cateva schimbari de proprietari la proiecte, modificari ale legii salarizarii, fonduri de Prima Casa terminate rapid si tot asa. Indrazneste sa crezi, ca s-a si intamplat. Ok, sa zicem ca din motive personale (nu dezbat vesnica “chirie VS credit”) te-ai hotarat sa iti iei o proprietate in care sa locuiesti, prima din viata ta. Procesul nu este simplu, asta daca vrei sa faci o alegere buna si in cunostinta de cauza. Voi povesti o parte din experienta mea, ce am invatat, in speranta ca ajuta pe cineva. Nu e cazul de discutii in contradictoriu, fiecare isi ia din seria asta de articole ce considera ca ii foloseste si poate ignora restul.

Ca niste date orientative pentru discutie: eu am finalizat procesul/achizitia, vorbim de o suprafata utila de ~100mp, intr-o zona semi-centrala a orasului, cu doua locuri de parcare. Mentionez asta ca sa ne intelegem despre ce imi dau cu parerea, ca sistem de referinta. Poate cateva chestii sunt particulare Bucurestiului, dar majoritatea lucrurilor sunt convins ca sunt la fel peste tot.

1. Trasarea limitelor – inainte sa faci orice pas, prima data iti faci un calcul serios legat de bani. Efectiv trebuie sa ajungi la raspunsul fix “care este maximul pe care il am disponibil pentru plata unei locuinte”. Asta include avansul, creditul/cash-ul pentru apartament, diverse comisioane, impozite si taxe notariale, cheltuieli imediate DUPA achizitie (utilitati, eventuale renovari/lucrari, mobila, costuri de mutat dintr-o parte in alta). Abia apoi te uiti “ce poti sa cumperi de banii aia”. Cateva lucruri dureroase aici:

  • daca nu esti in stare sa strangi avans si nu are cine sa iti dea in mod cert (familia sa zicem), dar iti cauti activ casa – esti dobitoc. Combinatiile alea cu credit de consum + credit imobiliar sunt idiotice si nu au facut prea multi oameni fericiti, dupa cum s-a vazut in ultimii 10 ani. Ideea e simpla, daca nu produci destul, nu e cazul sa te bagi, sau e cazul sa iti scazi pretentiile.
  • daca ai salariul de cateva ori peste media orasului, dar nu ai strans in 2 ani un avans minim si nici banca nu iti da prea mult – cunoaste-ti limitele si incearca sa vezi de ce NU se poate, aia nu sunt prosti, in general tu esti. Am auzit cazuri de genul “am ramas blocat cu 2000 de euro in ceva cateva luni, nu mai pot sa imi iau casa, ca nu mai am de unde sa scot inca 2000 avans”. Si asta de la oameni considerati “bogati” dupa orice standard statistic din Romania.
  • daca cheltui tot salariul de la luna la luna si esti genul care intreaba vesnic “au intrat banii?”, atunci probabil un credit imobiliar nu e pentru tine.
  • NU calculati totul la limita, costurile pot varia in cateva luni, si in general nu e in avantajul vostru. Nu ai nici o scuza sa ai intre 25 si 40 de ani si sa nu ai idee de ce s-a intamplat in 2008-2010, sa nu faci macar de curiozitate un calcul de proba “ce se intampla daca maine creste euro cu 15 bani, cat inseamna in lei 100.000 euro ieri si azi”, sa nu citesti cum functioneaza o dobanda. As recomanda ca din suma totala disponibila pt afacerea asta, sa scadeti macar un 5% pe care sa ii aruncati undeva si sa uitati de ei. In cel mai bun caz, vor fi niste bani in plus la mobila si electrocasnice. In cel mai rau caz, va fi diferenta de curs intre antecontract si contractul final – caz care se intampla in aceasta toamna.
  • Ca regula generala: nu te bazezi pe promisiuni pozitive din partea celor de la putere, dar ia in calcul macar intr-o oarecare masura previziunile negative prezentate de opozitie sau altii.
  • Stabileste niste limite fixe peste care nu esti dispus sa treci, mort copt, nici daca castigi la loto sau ceva. Ca un exemplu: “Nu voi da mai mult de 1100 euro/mp util in zona X”, “Nu dau mai mult de 90.000 euro pe un apartament mai vechi de 1980”. TINE-TE DE ELE. Daca totusi decizi sa sari un pic din ele, fa-o complet constient si asumat si ai grija sa fii convins de motivele pt care faci asta.
  • Nu uita ca si banii costa bani, daca iei credit. Nu vin prin magie de la banca si apoi “dai tu inapoi o suma lunar”, e mai complicat sistemul si nu e gandit in avantajul tau pe termen lung.
  • Nu iti fa idei despre preturi din articole tip “analiza publicata de X”. Iti faci idee de preturile de pornire uitandu-te ore intregi pe ofertele din piata si discutand cu oamenii care au trecut recent prin asta.

Acum ca stii exact pe ce bani te bazezi, poti sa incepit sa cauti. Treaba asta e dezbatuta in urmatorul articol: Ghid Imobiliar 2 – Cautare , apoi etapa a 3-a – Vizionare . Intr-un final, un articol bonus cu intamplari reale prin care am trecut in timpul procesului: Bonus. Procedura de cumparare de la final nu mai e acoperita, asta nefiind problematica in general.

{ 1 trackback }

Leave a Comment

Previous post:

Next post: