vecinul de la etajul inferior e fost taximetrist cica. foarte coios de felul lui, a simtit nevoia sa imi bata la usa acu 3 ani cand m-am mutat la nici 15 minute dupa ce intrasem in casa. il deranja ca puneam haine in dulap…a inceput sa ma ia tare, drept urmare i-am inchis usa in mijlocul propozitiei si mi-am vazut de treaba.
peste cateva saptamani batea la mine la usa ca il deranja ca…merg prin casa si ca beau apa la 3 AM. i-am zis ca nu am pista de atletism in casa si nici nu pornesc cascada Niagara cand beau apa, ci doar un robinet. i-am zis ca o sa fiu mai atent pe viitor ca sa termin discutia si mi-am vazut de treaba.
alta data s-a plans la administratorul blocului ca imi scartzaie patul. patul e mare, cu o saltea fara arcuri si un cadru simplu de fier sudat. cand m-am dus sa platesc intretinerea adminul mi-a comunicat razand ca a discutat cu el si i-a zis ca sunt tanar si daca mi-o trag si eu noaptea nu e nimic de reprosat. eu l-am invitat sa vina sa sara pe pat 5 minute si daca aude un scartait ma mut in alta parte a doua zi.
trec luni de zile linistite, nu ma mai saluta, se uita urat dupa mine cand ma intalnesc cu el seara in fata blocului. eu de la munca, el spargand seminte si cu parul de pe piept plin de coji.
ma mai prinde odata si imi zice ca fac zgomot cand fac dus de la 23 incolo…ii zic ca stam la bloc si ca daca vrea liniste sa se mute la casa sau la 2 metri sub pamant.
intr-o zi vin acasa rupt de la birou si prietena imi deschide usa aproape plangand. o intreb ce are si imi spune ca s-a luat vecinul de ea pe scari si i-a vorbit urat si toate alea. in secunda unu am scapat laptopul pe jos, in secunda doi eram cu picioarele in usa lui metalica. deschide nevasta-sa, o femeie aparent cu capul pe umeri pe care auzisem ca o mai si altoia din cand in cand. vazandu-ma transfigurat de furie, femeia se face galbena la fata si imi spune ca sotul nu e acasa, e pe afara. ma duc sa imi iau ceva de la chiosc si pe scari dau de EL, stapanul blocului. il lipesc de un perete si ii spun ca daca mai vorbeste cu mine sau prietena mea pe un ton atat de agresiv, ii daram usa aia metalica si intru peste el sa il joc in picioare. atunci si-a cerut scuze pe un ton bland si a promis ca nu se mai repeta. de-atunci ne salutam prin cartier, nu mai e nici o plangere, totul in regula. ba chiar m-a si anuntat personal odata ca va face un pic de zgomot de ziua lui ca are niste invitati. o schimbare radicala, declansata de un comportament mai violent.
i-am povestit si proprietarului problemele pe care le am si a avut o reactie neasteptata – "ori venim cu un avocat pt hartuire, ori il batem noi". de ce era atat de suparat si nu mi-a reprosat mie absolut nimic urma sa aflu mai tarziu: acelasi vecin se certa si cu mama proprietarului. femeie care din ce am auzit era f bolnava, 100+ kg, foarte batrana, de-abia se misca pana la parter. si vecinul o lua la pula de cate ori o vedea ca cica ii rupe florile din fata blocului. proprietarul meu l-a ascultat, s-a certat cu maica-sa si a doua zi a gasit-o pe jos cu atac cerebral…
concluzia: intr-un asemenea mediu si in asemenea situatii, solutia cea mai eficienta pare sa fie cea violenta. nu sunt intotdeauna de acord, dar aparent merge.
de ce am scris cele de mai sus: pentru ca maine am examen si trebuie sa invat, insa de jos se aud numai "Sunt stapan in Romania", sa moara dujmanii si restul setului. ce sa fac acum, sa ii stric seara sau sa il mai las o ora sa fiu baiat bun?! si mai e si melodia "Parazitii – De ziua ta" care imi face pervers cu ochiul in playlist. si sa le trag la m*ie tuturor taranilor aduci de comunisti la bloc.
In blocul meu e cat de cat liniste, insa cum fiecare padure are uscaciunile ei, asa avem si noi. E vorba de o femeie la vreo 60 de ani, care pur si simplu e obsedata de a face ceva. Cred ca sufera de hiperactivitate.
De vreo 6 ani de zile, in fiecare vara, se pune pe plantat boscheti in fata blocului. Si nu orice fel de boscheti frate, ci niste rahaturi d-alea pe care le vezi in cimitire..plante de vreo 1.5m inaltime si urate foc. A pus atat de multe incat acum nu se mai vede o petic de pamant. Peste tot numai balarii d-alea. Sunt atat de mari, incat daca stai la parter, nu mai vezi nimic pe geam.
Vara trecuta a lasat-o mai moale, vazand ca nu mai are unde sa planteze, asa ca s-a apucat sa vopseasca blocul. Si-a luat baba o galeata de vopsea alba si o pensula, si intr-o dimineata cand toti erau plecati la munca, a vopsit parterul! Si un pic din etajul 1, pentru ca idioata a realizat prea tarziu ca scara ei nu ajunge mai sus de atat! Sa vedeti acum petarda mea de bloc: Parterul si juma de etaj 1 sunt albe, iar restul este gri!
Incepe sa-mi fie frica sa-mi mai parchez masina langa bloc, pt ca intr-o zi cand era mai cald, am vazut-o cum o spala. Cine stie cum i se pune pata pe culoarea masinii, si o sa vrea sa o faca mai frumoasa…
poate ar fi bine sa te asiguri ca e ziua lui.
nu de altceva, dar cand vine evenimentu’ ramai fara cadou.
si oricum nu se face sa-l prezinti mai devreme.
poate pana atunci castiga dreptul la un “best of”.
parerea mea.
Sa vezi ce naspa este cand vrei sa iti faci un cacat de firma si vrei sa iti stabilesti sediul in apartament.
Trebuie sa iei stampila de la administator, presedinte si de la toti vecinii de pe palier, respectiv deasupra si sub tine cu care ai cel putin un perete comun.
Atunci sa vezi cum e cu vecinii chitrosi…